vineri, 31 ianuarie 2014

Penitenciarul nr.3 din Leova - gazda unui eveniment cultural inedit: lansarea cărţii „Noaptea Sfîntului Andrei” de Ion Vicol


Deţinuţii aflaţi în custodia Penitenciarului nr.3-Leova au participat la evenimentul de lansare al romanului „Noaptea Sfîntului Andrei”, autorul căruia este cunoscutul scriitor basarabean Ion Vicol.



Evenimentul s-a desfăşurat joi, 30 ianuarie, curent, în sala festivă a instituţiei de detenţie, cu participarea şi sprijinul reprezentanţilor unui centru creştin-ortodox de binefacere din ţară.



În cadrul acestuia, maestrul Ion Vicol le-a vorbit deţinuţilor despre tradiţiile şi legendele populare legate de viaţa, misiunea şi minunile Sfîntului Apostol Andrei şi a ucenicilor săi, care au contribuit la creştinarea poporului nostru. Scriitorul a avut scopul de a le cultiva celor de după gratii un model exemplar de conduită creştină, sugerîndu-le să regrete cele săvârşite şi să se corecteze.



De asemenea, persoanele din detenţie au primit şi daruri din partea oaspeţilor. Deţinuţii au primit cărţi creştine, obiecte de cult pentru împodobirea bisericii de pe teritoriul penitenciarului: icoane, cădelniţe şi sfeşnice.   

La finele evenimentului, vizitatorii au organizat o masă „dulce” pentru deţinuţi.

Activităţile de acest gen contribuie la cultivarea sentimentelor moral-creştine, iar asistenţa religioasă îi poate determina pe deţinuţi să nu se mai întoarcă la vechile obiceiuri, care i-au privat de libertate.


A fost instituit un grup de lucru intersectorial in vederea efecientizarii procesului de tratament si asistenta a persoanelor dependente de droguri si HIV in institutiile penitenciare


La data de 29 ianuarie a.c. a fost instituit un grup de lucru intersectorial in vederea efecientizarii procesului de tratament si asistenta a persoanelor dependente de droguri si HIV in institutiile penitenciare. 
Grupul se va convoca in sedinte periodice conform unui plan anual, nu mai rar de sase ori in an.
Membrii grupului vor elabora planul anual si un regulament de activitate pina la data de 1 martie 2014.
Controlul asupra executarii dispozitiei se atribuie Directorului Departamentului Institutiilor Penitenciare, colonel de justitie, d-nei Ana DABIJA.

Presedintele Grupului: Ana DABIJA, Director al DIP, colonel de justitie
Secretar: Iulia ADAM, Sef Sectia psihologie si asistenta sociala DAEPAS DIP, maior de justitie
Membrii:
1. Marian LISI, Sef Directia inspectare generala si activitate analitica, colonel de justitie;
2. Oleg PANTEA, Sef Directia activitate educativa, psihologie si asistenta sociala DIP, locotenent colonel de justitie;
3. Angela CIUBOTARU, Sef adjunt al Dicectiei Medicale, locotenent colonel de justitie;
4. Irina BARBAROS, Sef Sectie organizatoric si medicina preventiva Directia Medicala, capitan de justitie;
5. Vitalie SLOBOZIAN, Coordonator Program Reducerea Riscurilor Soros-Moldova;
6. Ina TCACI, Coordonator UNODC;
7. Ruslan POVERGA, ONG "Viata Noua";
8. Alexandru GANTA, ONG "Viata Noua";
9. Svetlana DOLTU, specialist superior AO "AFI";
10. Maxim MELINTI, preot-capelan Penitenciarul nr. 16-Pruncul.


miercuri, 29 ianuarie 2014

Preoții capelani ai penitenciarelor – parteneri în realizarea activităților de asistență religioasă pentru anul curent


Astăzi, 29 ianuarie 2014, în incinta  Departamentului Instituțiilor Penitenciare, a avut loc o ședință cu preoții capelani, care își desfășoară activitatea în instituțiile de detenție din țară. La reuniune au participat directorul DIP, Ana DABIJA, colaboratori ai Direcției activitate educativă, psihologică și asistență socială, preotul capelan al Penitenciarului nr.16-Pruncul, Maxim Melinti, preotul Penitenciarului nr.9-Pruncul, Eugen Ionașcu și părintele Stanislav Atamanenco, care își desfășoară activitatea în Penitenciarul nr.17-Rezina.



Scopul întrunirii l-a constituit planificarea activităților de asistență religioasă pentru anul 2014,  în vederea îmbunătățirii calității vieții persoanelor de după gratii, identificării problemelor cu care se confruntă slujitorii bisericii care își desfășoară activitatea în locurile de detenție.


Pe parcursul evenimentului, participanții au  trasat diverse sarcini, printre care necesitatea implicării preoților capelani la instruiri și traininguri, consilierea psihologică atît a persoanelor deținute cît și a colaboratorilor instituțiilor penitenciare, introducerea orelor cu tematică religioasă în programul de instruire profesională a colaboratorilor penitenciari, supravegherea duhovnicească a deținuților, etc. 

La finele întrunirii, doamna Dabija a subliniat importanța  colaborării dintre DIP și reprezentanții bisericii ortodoxe, care reprezintă o sursă de speranță, un imbold și un sprijin moral,  preoții capelani, fiind mereu implicați în cultivarea credinței și apropierea deținuților de Dumnezeu.

vineri, 24 ianuarie 2014

In Iordan botezandu-Te Tu Doamne...


Astazi, 24 ianuarie a.c., cind toata plinatatea a credinciosilor crestini inca mai savureaza binecuvantarea sarbatorii Botezuului Domnului, preotii-capelani Eugen Ionasco (Penitenciarul nr. 9-Pruncul) si Maxim Melinti (Penitenciarul nr. 16-Pruncul) au vizitat institutiile incredintate pentru a oferi detinutilor harului dumnezeiesc prin stropirea cu Aghiazma cea Mare.


Parintii au intrat in toate celule, unde le-au vestit detinutilor bucuria evanghelica a Aratarii Domnului nostru Iisus Hristos. Toti au primit blagoslovire cu aghiazma si sfanta cruce, iar pentru fiecare incapere le-a fost oferit cite un calendar bisericesc pentru anul 2014.


joi, 23 ianuarie 2014

Hospice. Coridor intr-o alta lume


Închisoarea de maximă securitate din Vacaville, California,  cuprinde  în jur de 3.000 de prizonieri, dintre care unii sunt în stare bună de sănătate, unii sunt bolnavi, iar alţii mor.
Cei care cu bună ştiință în curând trebuie să părăsească aceasta lume, sunt trimşi la Hospice - instituţie medicală în care pacienţii cu rezultatul medical dificil sunt primiţi pentru a le fi oferită îngrijire decente.
Prison Hospice (Spital-penitenciar) în Vacaville, California - unul dintre primele şi unul dintre cele mai vechi din Statele Unite. Printre primii locuitorii ai hospice-ului au fost doi prizonieri. Unul dintre ei, Freddy Garcia, a fost executat unei pedepse pentru jaf armat şi suferea de cancer de colon.
Garcia a scris de două ori cerere de eliberare condiţionată, şi i-a fost refuzat de două ori înainte de a permite în cele din urmă să moară acasă. Până a fi eliberat, Garcia este îngrijit de către colegul său de de celulă John Paul Madrona. John ispăşeşte o sentință pe viaţă pentru omor. Îngrijând de-al său "fratele mai mic", aşa cum l-a supranumit Madrona pe Garcia, i-a ajutat lui John să reziste amintirilor teribile din trecut.


Deţinutul Andrew Shelton (stânga), citeşte Biblia la patul unui muribund William Merritt. Atunci când un prizonier are cel puţin 72 de ore pentru a trăi, alături de el este mereu cineva, ca el să nu rămână singur.


George Taylor, un deţinut în vârstă de 59 de ani condamnat pentru omor şi care suferă de cancer.


Ronald Bramlett pe foile este mutat de la o cameră la alta.


Joe Tierney, nu poate dormi din cauza unei migrene.


Juan Moreno se atinge de fruntea muribundului William Merritt.


Capelanul Keith Knauf se ține de mâinile deţinutului-bolnav Philip Granger Harry în timpul rugăciunii. Capelan consideră că astfel poate ajuta oamenii bolnavi să învețe compasiune.


Kenneth Cole este bărbierit.


John Paul Madrona, care ispășește pedeapsă pe viață pentru crimă comisă în 1993, are grijă de băitul lui Stephen Thomas.


Sean Rice (dreapta) și John Paul Madrona (stânga) ridica pe deţinutul Richard Curry în curtea hospice-ului.

Madrona (dreapta) în timpul serviciul divin în cinstea nou-decedatului deţinut. Madrona a decis să schimbe viața lui după ce a fost condamnat pentru uciderea unui chimist în 1993.


Madrona la patul de Gary Smith. Capelanul Keith Knauf spune, "Madrona este iubit de toţi pacienţii."

Madrona și pacientul Troia "Ananas" Kamakona. Kamakona a murit în închisoare, fiind condamnat pentru uciderea soţiei sale.


Cancerul lui Freddy Garcia progresează, de aceea el petrece tot mai mult timp pe pat spital.


Freddy Garcia, care suferă de un cancer incurabil de colon, este de gând să înlocuiască sacul ostomy.


Freddy Garcia se rade pe cap înainte de nuntă din 06 mai 2011 la Hospice-ul închisorii Vacaville.


Freddy Garcia face legătură de cravată confecţionată cu propriile sale mâini, pregatindu-se pentru nunta. Pentru prima data Garcia a nimeric în închisoare acum 18 ani pentru un jaf. El a fost diagnosticat cu cancer în 2009, când ispăşea cel de-al doilea termen pentru jefuirea unui magazin JC Penney. Amenințând cu arma, a scos din magazin un vas cu logo-ul echipei Oakland Raiders.


Capelanul Keith Knauf anunță soț și soție pe Freddy Garcia și Marina Loew. Ceremonia a fost modestă și scurtă.


Freddy Garcia se uită la capelanul Keith Knauf în timpul nunţii lor. După ceremonie, tineri-căsătoriţi au revenit în Hospice, ținându-se de mâini.


Freddy Garcia și Marina Levano se fotografiază pe fondalul unei grădini pictate. Garcia suferă în mod constant de la dureri provocate de cancer avansat.


Freddy Garcia și fiica sa Breanna în vârstă de 3 ani, în timpul unei vizite de familie în închisoare după nuntă.


Freddy Garcia vorbind la telefon cu soția sa. În perioada celor două luni de zile de la nunta, relația lor s-a deteriorat brusc, iar el se gândește la divorț.


09 august 2011. Freddy Garcia, chinuit de dureri, este mângâiat de mama sa Rosalia. Freddy a fost eliberat și s-a întors la Carson, casa bunicii sale. În ultimele zile, Freddie este susţinut de către familia sa și prietenii care vin să-l viziteze.


23 septembrie 2011. Fratele Salvador Garcia (din dreapta), și prietena lui Jessica Figueroa (din stânga), ajuta pe Freddy Garcia să se întindă în pat, cu două zile înainte de moartea sa, în casa bunicilor săi în Carson, California.


Salvador Garcia (din dreapta), netezeşte capul lui Freddie, cu 12 de ore înainte de moartea lui Freddie în Carson-casa bunicii sale.


07 octombrie 2011. Fraţii Jonathan (din stânga), și Salvador Garcia (din dreapta), ținând în braţe pe Breanna fiica Freddie, că aceasta pentru ultima dată să-l privească pe tatăl său.

miercuri, 22 ianuarie 2014

Familie creată după gratii: un deţinut şi-a unit destinul cu iubita sa după zidurile Penitenciarului nr.13-Chișinău



Astăzi, 22 ianuarie, 2014, un deţinut din custodia Penitenciarului nr.13-Chișinău, condamnat la 12 ani privațiune de libertate,  a jurat credinţă şi iubire veşnică în faţa altarului. În calitate de mire, acesta şi-a dus consoarta, de la libertate, la biserica de pe teritoriul instituţiei de detenţie în care se află. 



Deţinutul, în vârstă de 27 de ani şi femeia, de 49 de ani, se cunoşteau de o perioadă foarte îndelungată, dar au preluat legătura acum patru ani, comunicând prin intermediul scrisorilor  şi întrevederilor de scurtă durată.  De curând, aceştia au decis să-şi unească destinele, iar faptul că mirele se află în detenţie nu a împiedicat-o pe femeie să-i accepte cererea în căsătorie.


Cununia religioasă a fost oficiată de către părintele Nicolae Andrieș, preot-capelan al bisericii de pe teritoriul instituţiei de detenţie. Evenimentul nu s-a deosebit cu nimic de o ceremonie de acest gen de la libertate, cei doi fiind însoţiţi şi de o pereche de naşi. În calitate de naş a fost un amic de-al mirelui, cu care s-a împrietenit după gratii iar naşa - o prietenă de-a miresei. 


După cununie, tinerii căsătoriţi au beneficiat de o întrevedere de scurtă durată, iar în scurt timp, conform legislaţiei, cei doi vor avea parte de o întrevedere de lungă durată.


Preot-capelan Maxim Melinti a participat la lucrarile mesei rotunde din cadrul DIP


Astăzi, 21 ianuarie 2014, Departamentul Instituţiilor Penitenciare a fost gazda unuei mese rotunde cu genericul “Deţinuţii pe viaţă din Republica Moldova. Probleme şi soluţii”. Evenimentul a fost organizat de instituţia gazdă, având drept scop identificarea problemelor cu care se confruntă condamnaţii la detenţiune pe viaţă, cu privire la calitatea vieţii şi a serviciilor oferite în instituţiile penitenciare, dar şi studierea unei posibilităţi de oferire persoanelor cu un comportament pozitiv a unor posibilităţi mai vaste de detenţie.



La masa rotundă au fost prezenţi: colaboratori ai diferitor direcții din cadrul DIP, reprezentanţi ai Consiliului Europei, ai CPDO, NORLAM, IDOM, ai diferitor ONG-uri din ţară, preot-capelan şi un agent guvernamental.



Întrunirea a demarat cu discursul directorului DIP, doamna Ana Dabija care a menţionat că: “Femeile de după gratii, deţinuţii minori şi cei condamnaţi pe viaţă au atras mereu atenţia societăţii, interesul faţă de ei sporind odată cu orice schimbare sau eveniment care are loc în mediul lor. Astfel, acuma, când în celelalte două categorii avem obţinute deja primele rezultate ce ţin de racordarea la standardele europene, aş vrea să nu îi trecem cu atenţia nici pe cei care sunt cei mai blamaţi de societate, şi anume - persoanele condamnate pe viaţă. Aş vrea să discutăm astăzi despre modul lor de viaţă, despre necesităţile şi oportunităţile pe care le putem oferi, dar nu înainte de a sublinia însă, că, necătând la greşelile comise, ei sunt oameni vii, iar o bună parte din cei care îşi ispăşesc pedeapsa la Rezina, au reuşit de fiecare dată, cînd au avut posibilitate, să demonstreze tuturor că viața lor nu este pierdută totalmente, regăsindu-se după gratii în diferite domenii: sport, artă,studiul bibliei. Astfel, ei țin vie speranța că într-o zi își vor redobîndi libertatea pe care nu au știut să o prețuiască”.


După prezentarea unui studiu realizat de Direcţia activitate educativă, psihologică şi asistenţă socială din cadrul DIP în rândurile deţinuţilor pe viaţă, doamna Dabija a rugat pe fiecare din cei prezenţi să nu rămână indiferenţi faţă de acest subiect, şi să îşi expună părerea şi propunerile referitoare la condiţiile de detenţie şi șansele deţinuţilor de a se resocializa.

Totodată, la reuniune a fost prezentat Studiul privind identificarea problemelor cu care se confruntă condamnaţii la detenţiune pe viaţă, realizat de către Secţia psihologie şi asistenţă socială DIP în luna noiembrie 2013.

Printre subiectele expuse au fost şi: activiţile socio-educative desfăşurate cu condamnaţii la detenţiune pe viaţă, problematica adresărilor parvenite din partea acestora, analiza cererilor înaintate de condamnaţii la detenţiune pe viaţă în instanţele naţionale şi internationale, îmbunătăţirea condiţiilor de trai în sectorul pentru condamnaţii la detenţiune pe viaţă, regimul  comun de deţinere al acestora, asistenţa medicală pentru ei şi altele.

Fiecare dintre participanţi a luat cuvânt, menţionând că, pentru a îi oferi unui condamnat şanse de a duce un mod de viaţă corect, este necesară mai întîi de toate şi dorinţa acestuia.

De asemenea, cei prezenţi au menţionat necesitatea elaborării unui studiu amplu al legislaţiei naţionale şi internaţionale în vederea elaborării unei concepţii clare a condiţiilor de deţinere a condamnaţilor pe viaţă.

La finele evenimentului, invitaţii şi-au împărtăşit propriile percepţii vis-a-vis de condiţiile în care trebuie să se deţină condamnaţii la detenţiune pe viaţă, subliniind importanţa procesului de resocializare a acestei categorii şi implicarea societăţii civile în realizarea activităţilor cu caracter educaţional desfăşurate cu ei.